| Meniu principal | ||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
|
| Membru inregistrat |
|---|
| Prima actiune Explorer-Filiala Arad (Dufourspitze 4634 m) |
|
|
|
| Scris de Claudiu Virgil Ban | |
| Sunday, 09 September 2007 | |
|
Patru membri ai Asociatiei Explorer-Filiala Arad : Claudiu Virgil Ban (Gil), Ioan Filip (Puiu), Ovidiu Gavanescu (Ovi) si Lucian Sirb (Luci) am participat, in perioada 05-11.07.2007 la prima expeditie aradeana pe varful Dufourspitze (4634m), situat in masivul Monte Rosa. Dufourspitze reprezinta al doilea varf din Alpi, dupa Mont Blanc (4810m). Infiintand Filiala Arad a Asociatiei Explorer am invitat cu ocazia acestei ture montane 3 prieteni germani: Ludwig Lukas (Luki), Robert Bachmann (Robi) si Axel Zwiener (Axel) cu care am urcat varful Mont Blanc in iulie 2005. Ne-am regrupat in “tabara de baza” din campingul Randa in seara zilei de 06.07.2007 unde am lasat masinile, “corturile de campie” si tot ce era de prisos pentru atacarea varfului. Din pacate prognoza meteo era favorabila doar pentru urmatoarele doua zile si pentru ca nu ne puteam permite financiar sa stam pana se iveste o alta ocazie am hotarat sa pornim a doua zi. In 07.07.2007 cu microbuzul de 7,00 am pornit spre Zermatt, iar apoi cu trenul cu cremaliera pana la statia Rotenboden (2819m) pe o vreme splendida, cu Matterhornul insotindu-ne si dezvaluindu-ne multiple perspective. Din statia de tren drumul, avand in fata mereu obiectivul: Dufourspitze, coboara usor pana la ghetarul Gornergletscher, pe care-l traverseaza printre crevase, si urca apoi sustinut spre cabana Monte Rosa (2802 m). Dupa un scurt popas pornim printre blocuri anevoioase de stanca spre cota 3100 m, loc in care urma sa ne organizam “tabara avansata”. Bagajele grele si lipsa aclimatizarii si-au spus cuvantul pentru unii dintre noi. Dar am ajuns, si cum timp nu era de pierdut, am montat corturile in putinele locuri libere disponibile, ancorate cu steiuri si bolovani. Din fericire vremea era generoasa cu noi si cand ai o priveliste cu varfuri precum Liskamm, Castor, Pollux, Breithorn, Matterhorn sau Weisshorn oboseala parca dispare. Incercam sa mancam, sa ne pregatim bagajele si sa ne facem ceaiul cat mai repede pentru ca anuntul meteo spune ca musai maine la orele13,00 trebuie sa fim coborati de pe varf din motive de furtuna. Ne culcam cu chiu cu vai pe la orele 20,00 dar nimeni nu reuseste sa doarma. Axel este primul care abandoneaza de cu seara ascensiunea. 08.07.2007, orele 01,30. Ne sculam (eram treji de mult cu totii), ne luam coltarii si pornim pe la 02,15. Curios sa mergi cu frontala pe cap in bezna la altitudinea asta! Dar urcam si cateva ore nu sunt probleme. Bine ca zapada e inghetata si coltarii prind vartos. Uups, Ovi se scufunda cu un picior intr-o crevasa ascunsa. Bine ca-i numai atat! Ne legam in doua corzi cate trei. Pe la 3500 m, desi stim ca am pornit cel mai devreme, vedem o lumina in fata noastra. Cine-o fi? Un polonez a dormit in bivuac singur acolo, doar cu un sac de dormit si o ciocolata. Trecem de el, ne urmareste o vreme, dupa care abandoneaza. Pe la 3700m cedeaza ficatul lui Luki si renunta si el. Luci si Robi sunt tot mai obositi. Schimbam corzile. Puiu, Gil si Ovi in prima echipa, Robi si Luci in a doua. Ajungem tot mai obositi in saua Sattel (4359 m). Pana aici n-au fost pericole, doar un urcus epuizant pe Monte Rosa Gletscher. De-acum insa incepe distractia pe muchia vestica a varfului Dufourspitze. Sunt portiuni alternative de gheata si stanca foarte inclinate si deosebit de expuse. Ne ajung din urma echipe conduse de ghizi, fiecare pretendent la varf platind peste 400 EUR pentru distractie, suma achitata ghidului, in care nu e inclusa deplasarea cu trenul (deloc ieftina), cazarea, masa etc.). In preajma varfului, in jurul orelor 10,00, se strica vremea. Pe ultima portiune, deosebit de expusa, lucrurile se precipita fiindca toata lumea vrea sa ajunga deodata pe varf, dar nu e loc decat unul cate unul. Ne ratoim la ghizi si ajungem inaintea lor sus. Din pacate Robi si Luci abandoneaza cu 30 m sub varf, dupa o discutie "aprinsa" cu ghizii si clientii lor, care aveau pretentia sa fie lasati in fata. Facem trei poze in ceata, nu vedem nimic decat crucea si suntem bucurosi doar de performanta sportiva. Apoi ne felicitam reciproc cu grupul de chinezi ajunsi cu ghizi dupa noi si le facem loc pe varf unde nu e spatiu pentru prea multi. Simtind ca vremea se va strica si mai mult, ghizii isi monteaza clientii asiatici si suntem depasiti in viteza pe coborare , astfel ca ramanem ultimii trei oameni la o altitudine de aprox. 4580m. Din fericire reusim sa coboram partea cea mai periculoasa fara probleme tehnice, dar apoi intram din nou in ceata, incepe vantul si ninsoarea. Aici si-au spus cuvantul turele de iarna din Carpati, pe vreme similara, incat n-am avut nici o emotie si am iesit sub plafonul de nori. Din pacate pentru noi calvarul abia incepea. Pe la 3500m altitudine nu mai aveam probleme cu vizibilitatea, dar ploaia a luat locul ninsorii si temperatura ridicata ne afunda la fiecare pas in zapada pana la genunchi sau chiar pana la brau, incat coborarea a devenit un adevarat infern. Cu un efort mult peste ceea ce ne asteptam am ajuns in tabara pe la orele16,00, unde Luki ne facea supa, am sorbit-o repede si am bagat cornu’n sacul de dormit trei ore neintorsi. Incredibil ce buna odihna! Parca am dormit o saptamana! Surpriza! Ne intampina la iesirea din cort, pe la orele19,00 prietenii si partenerii nostri Claudia Szabo si Marius Albu, membri fondatori ai Explorer Romania, care s-au “cazat” si ei prin apropiere, la vreo suta de metri de noi. Ce mica-i lumea! 09.07.2007. Ce noapte! Ce furtuna! Ce inseamna un cort bun! Nu va jucati cand mergeti la mare altitudine! (chiar si in Fagaras am vazut vara asta cort smuls de vant) Dimineata Marius i-a facut o poza lui Luci "umflat", ca sa stim ca nu ne putem juca cu aclimatizarea si a inceput coborarea. (Mai lunga-mi pare calea…). Bine ca suntem din nou in gara. Bate vantul. Ne ascundem in toillete pentru ca are si sala de asteptare. De aici totu-i usor. Coboram cu trenul, luam microbusul, deschidem “cortul de campie” si "savuram" in "tihna" o bere pe o ploaie marunta…… Invatatura: Urmeaza ACONCAGUA! Mare atentie la aclimatizare! Nu-i de joaca! |
|
| Ultima actualizare ( Tuesday, 19 August 2008 ) |
| < Precedent | Urmator > |
|---|